between

the International Trade Centre (ITC)

and

Bio Romania

WHEREAS the International Trade Centre (ITC) (hereinafter referred to as “ITC”), with headquarters at Geneva, Switzerland, the development partner for export success, is the joint technical cooperation agency of the World Trade Organization and the United Nations.

WHEREAS ITC in its aim to contribute to the achievement of the Millennium Development Goals, generates sustainable incomes and livelihoods especially for poor households, by connecting enterprises to global markets and enables small business export success in developing and transition countries by providing, with partners, inclusive and sustainable trade development solutions to the private sector, trade support institutions and policy-makers;

WHEREAS ITC aspires to hold up the values of vision, integrity, pragmatism, excellence and responsiveness;

WHEREAS Bio Romania (hereinafter, where appropriate, referred to as the “Partner”), with headquarters in Bucharest, is an association representing and supporting the interests of all types of operators practicing organic agriculture or promoting organic products;

WHEREAS Bio Romania has expressed interest in co-organizing the Organic Marketing Forum in Romania, which is organized jointly by ITC and EkoConnect (International Centre for Organic Agriculture of Central and Eastern Europe), within ITC’s project Sustainable Export Development in Romania (RER/61/109);

NOW, THEREFORE, ITC and the Partner (collectively, the “Parties”) have agreed to the following:

Article 1          PURPOSE

The purpose of this Memorandum of Understanding, hereinafter referred to as the MOU, is to provide the framework for a Partnership arrangement between the Partner and ITC for the organization of the Organic Marketing Forum, which is scheduled to take place in 22^st - 23^rd of October 2009 in Bucharest. The Organic Marketing Forum is a conference on organic processing and trade, serving as a platform for know-how exchange between Romania and the international organic agriculture stakeholders, and accompanied by a small organic food exhibition. An excursion to organic (food) companies in the region of Bucharest may be organized by the Partner.

Article 2          AREAS OF COOPERATION

ITC’s responsibility, is to coordinate, and to undertake the following tasks during the preparation and the execution of the planned event

1. Select the location and time for the event, based on the recommendations of the National Project Manager, EkoConnect and the Partner;
2. Monitor the preparation of the event’s background note and agenda;
3. Provide expertise (ITC’s experts, and national consultants), including arrangement of their travel;
4. Invite additional applicants for participation, as applicable;
5. Review the list of participants (matching the profile) received from the Partner, in close cooperation with the National Project Manager, EkoConnect and the Partner;
6. Advise the Partner on logistics and organisational matters related to the organisation of the event;
7. Monitor the design and adaptation of the material for the event, and make sure it is delivered on time for the event;
8. Conduct the event as per the agreed agenda (only if a sufficient number of participants are gathered (minimum 50 participants);
9. Carry out the follow-up work with participants, if necessary, in close collaboration with EkoConnect and the Partner.

The Partner’s responsibility, is to coordinate, and to undertake the following tasks during the preparation and execution of the planned event

a.         Preparation:

1. Agree to cooperate with ITC to organize and manage the event at national level;
2. Nominate a person within the organization to carry responsibility for its implementation;
3. Facilitate advertising of the event through its own channels;
4. Identify and recommend individuals and institutions who should be invited to the event (matching the profile recommended by ITC);
5. Send the invitations to potential participants, in coordination with the National Project Manager, and follow up on their responses;
6. Once applications are received, send to ITC a list of interested participants including, when possible, their CVs;
7. Arrange and cover costs of local logistics: adequate equipment, printing materials; refreshments coffee breaks and lunches, if and as agreed;; costs of room are excluded (room provided by the Ministry for SMEs, Trade and Business Environment of Romania).
8. Cooperate closely with the National Project Manager, ITC and EkoConnect in the organisation of the activity, on other administrative and logistical aspects, as necessary (such as preparing material, arranging for interpretation services, if necessary, co-ordinating local press coverage, etc.);
9. Arrange and cover costs of excursion (currently optional), if organization of excursion is decided;
10. Keep ITC, EkoConnect and National Project Manager informed about progress.

b.         Execution and follow up:

1. Mobilize around 100 participants (at least 50 participants), from Romania and abroad;
2. The target participants are:

i)                    From Romania:

-          Organic processors and traders as well as organic farmers (providers of raw materials) (more than 60 % of total participation);

-          Conventional agriculture processors, traders and farmers;

-          Organic agriculture multipliers, such as relevant associations’ representatives, government representatives, consulting companies or advisors, academia, etc.

ii)                  From other parts of (South Eastern) Europe: organic companies, who are interested in Romania

1. Manage and supervise the logistical arrangements for the execution of the event (including secretarial support and office equipment - photocopying, printing), and of excursion, if the latter is decided;
2. Facilitate ITC’s follow-up work with participants, if necessary.

Article 3          CONTRIBUTIONS

1.      ITC will cover the costs of the experts and their travel expenses, costs of translation and interpretation and related equipment, costs of press release and materials/publications, as necessary.

2.      The Partner will cover the costs of local logistics in the organization of the event:

-      Equipment of the room, if not included in the room provided by the Ministry for SMEs;

-      Refreshments, coffee breaks and lunches, if and as agreed;

-      Printing costs;

-      Communication costs, for sending out and follow up calls;

-      Costs of excursion, if decided.

3.      Each party shall be responsible for the operational expenses connected with the administration and implementation of the workshop.

Article 4          IMPLEMENTATION OF THE AGREEMENT

1.      The parties agree to communicate to exchange views and report on accomplishments with regard to this MOU.

2.      Whenever the receipt of contributions or the timely completion of the activities  are delayed or disrupted, ITC and the Partner will jointly investigate all possible remedial actions to be taken in a spirit of cooperation and good faith.

Article 5          VISIBILITY

1.        Unless ITC requests or agrees otherwise, the Partner shall take all appropriate measures to publicise the fact that an activity has received support from ITC. Information given to the press, the beneficiaries of a project, all related publicity material, official notices, reports and publications, shall acknowledge that the project was carried out “with support by the International Trade Centre.”

2.    The Partner accepts that ITC publishes in any form and medium, including on its website the name of the Partner and the purpose of the partnership. Upon a duly substantiated request by the Partner, ITC may agree to forego such publicity if disclosure of the above information would risk threatening the Partner’s safety or harming its interests.

3.    Unless authorized in writing by ITC, the Partner shall not use the name, emblem or official seal of ITC or one of its parent organizations, WTO or UNCTAD, or any abbreviation of the name of ITC or one of its parent organizations for advertising purposes or for any other purposes, except as stipulated in this Article.

Article 6           LIABILITY

ITC shall neither be liable for any damage sustained by the Partner in the implementation of the MOU, nor for any act or default on the part of the Partner in the implementation of the MOU.

Article 7          GENERAL PROVISIONS

1.      Duration

1.1  This MOU shall be valid, as from the date of signature by all parties and until the full completion of the parties’ commitments but no later than 15 December 2009, on the understanding that either party is at liberty to terminate it at any time, after giving a written notice of termination to the other party two weeks in advance of the date on which the party giving such notice wishes to have the MOU terminated.

1.2  Without prejudice to the foregoing, steps shall be taken to ensure that termination of this MOU will not be prejudicial to any activities or programmes undertaken within the framework of the MOU or to the completion of tasks for which binding obligations exist.

2.      Amendment / Modification

The present MOU, including Annexes, may be modified and/or amended at any time by the signatories, by mutual written agreement through exchange of letters.

3. Contact points / Communication and Notification

For purposes of communications or notices with respect to this MOU:

a)      The Partner shall be represented by:

Marian Cioceanu

President, Bio Romania

Bdul Marasti 59, Postal Code 011464

Complex Calypso USAMV

Sector 1 Bucharest, Romania

b)      ITC shall be represented by:

Elena Boutrimova

Chief, Office for Eastern Europe and Central Asia

Bureau of Policy and Programme
Palais des Nations

1211 Geneva 10, Switzerland

4. Statutory compliance

This MOU is not intended to create a legal and binding obligation to expend funds or resources by either party, but is a statement of bona fide intent of the Parties. It sets forth the entire understanding of the Parties in respect of the collaboration considered.

Article 7              RELATIONSHIP BETWEEN THE PARTIES

Nothing in this MOU shall create any employer/employee, agency, distributor, partnership or any form of joint venture relationship between the Parties.  Except, as expressly set forth in this MOU, neither party shall have the authority to act on behalf of, be liable for the acts of the other party or bind the other party in any way.  The Parties hereby recognize that this collaboration under this MOU is non-exclusive.

Article 8          GLOBAL COMPACT PRINCIPLES

The MOU is agreed upon within the policy framework for cooperation between UN organizations and its subsidiary organs and the civil society that has been established by the Secretary-General of the United Nations as part of his program of reform. In accordance with the United Nations Global Compact^[1], the Partner, by entering this agreement, confirms that it is not complicit in human rights abuses, it does not tolerate forced or compulsory labour or the use of child labour, it is not involved in the sale or manufacture of anti-personnel mines or their components, is committed to the protection of the environment, and works against all forms of corruption, including extortion and bribery.

Article 9          ITC LEGAL STATUS

The International Trade Centre is a joint subsidiary organ of the World Trade Organization and the United Nations and enjoys Privileges and Immunities by the Convention on Privileges and Immunities of the United Nations of 13 February 1946. The Partner’ agents or employees shall not be considered in any respect as being officials or staff members of ITC.

Article 10        SETTLEMENT OF DISPUTES

1.      Any dispute arising out of or in connection to this MOU, including interpretation or application of any provision herein contained, shall be resolved amicably in good faith by direct negotiations between the parties. In case the parties could not reach an agreement, the parties will appoint a mediator acceptable to both.

2.   It is understood, however, that the provisions of this paragraph shall not constitute nor imply the waiver by the ITC of its privileges and immunities. Unless the parties agree otherwise, the mediation shall take place in Geneva, Switzerland. The hearings will be in English or French, as applicable.

Ne face o deosebită plăcere să vă oferim câteva detalii despre despre „Proiectul Ecologic Românesc”:

ü Iniţiatorii “Proiectului Ecologic Românesc”

ASOCIAŢIA BIO-ROMÂNIA

ü Durata campaniei:

• 1000 de zile, începând cu 1  Octombrie 2009.
• În perioada 1 - 4 Octombrie a.c., Bio România este partener la organizarea Târgului Internaţional de Produse Ecologice, ce se va desfăşura la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în Sos. Kiseleff, nr. 28. Tărgul va constitui oportunitatea de a prezenta consumatorilor finali o gamă largă de alimente ecologice, produse şi procesate atât în România, cât şi în ţările vecine.
• În intervalul 14 - 18 Octombrie a.c. organizăm la ROMEXPO, în cadrul INDAGRA FARM 2009, Salonul Internaţional Eco-Agricultura. Asociaţia Bio-România oferă societăţilor de profil interesate, spaţiu expoziţional prevăzut cu dotări standard, invitând participanţii din ţară şi din străinătate să utilizeze această oportunitate pentru intensificarea şi diversificarea schimburilor bilaterale, cât şi pentru popularizarea conceptului „aliment ecologic”.
• Joi 22 şi Vineri 23 Octombrie a.c. organizăm la ROMEXPO, în sălile Madgearu şi Brâncuşi, prima conferinţă internaţională intitulată „Romanian Organic Forum”; evenimentul va beneficia de prezenţa unor specialişti din domeniul agriculturii ecologice şi comerţului cu produse specifice din ţară, dar şi din Polonia, Olanda, Germania, Elveţia, Austria, etc.; conferinţa este organizată în parteneriat cu International Trade Center - Geneva, Elveţia, agenţie a World Trade Organization şi a Naţiunilor Unite, Ministerul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România.
• În data de 29 Octombrie a.c., organizăm lansarea „Proiectului Ecologic Românesc”, la Palatul Parlamentului, Camera Deputaţilor - Sala Nicolae Iorga. Evenimentul se bucură de sprijinul Comisiei pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România.
• Alte evenimente ce vor fi organizate pe parcursul celor 1000 de zile, manifestări publice şi campanii de informare, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru autorităţile statului.

ü Misiune :

• Crearea stării de spirit la nivel naţional, de conştientizare a impactului fiecărui individ asupra mediului înconjurător;
• Clasificarea tuturor produselor şi serviciilor în funcţie de agresiunea lor asupra naturii, şi utilizarea celor cu un impact cât mai puţin negativ asupra mediului;
• Transformarea românilor din cetăţeni pasivi, în cetăţeni activi, care aleg în cunoştinţă de cauză, pentru protejarea naturii, protejarea sănătăţi lor şi a familiilor lor şi crearea premizelor ca generaţiile viitoare să se poată bucura de frumuseţile naturii, cel puţin în aceeaşi măsură de care ne bucurăm şi noi azi.

ü Viziune

În orice societate modernă Statul este şi cel mai mare consumator al ţării respective.

Până în prezent  STATELE lumii caută soluţii, prin care să convingă membrii ei, consumatorii, să devină mai resposabili faţă de mediul înconjurător.

Se încearcă  tot felul de soluţii, de la educare, la constrângeri economice, financiare etc. În ultimii 30-40 de ani de când statele lumii au astfel de preocupări rezultatele au fost şi sunt mult sub aşteptări, iar efectele poluării, tind să devină ireversibile, dacă nu se acţionează  eficient şi URGENT!

Soluţia propusă de PROIECTUL ECOLOGIC ROMÂNESC este aceea ca Statul Român, în calitatea sa de cel mai mare consumator al ţării, să devină un model de consumator responsabil.

Înainte de a cere populaţiei României să protejeze mediul înconjurător,  el, Statul trebuie să fie un exemplu pentru toate clasele sociale, de la simplu cetăţean la societatea civilă şi la  agenţii economici.

ü Modalităţi de realizare

Clasa politică în asamblul ei trebuie să-şi asume acest deziderat: Reformarea Statului Român prin schimbarea legislativă care să permită şi să oblige totodată funcţionarea Statului ca un model de consumator responsabil faţă de natură.

Societatea civilă trebuie să ia atitudine, faţă de orice acţiune care are efecte nefaste asupra mediului înconjurător.

Noi cetăţenii României trebuie să ieşim din starea de indiferenţă, de blazare şi de acceptare a realităţii,  aşa cum ne-o fac alţii. Generaţia adultă de astăzi,  trebuie să luăm atitudine pentru a da speranţe copiilor şi nepoţilor noştri.

Putem schimba în BINE lumea în care trăim, dacă începem cu propria persoană.

ü Exemple:

• Toate achiziţiile pe banii publici să fie „achiziţii verzi”. Adică produse şi servicii care au un impact minim asupra naturii, în toate etapele: producţie (materiale regenerabile), utilizare (consum redus de energie), postutilizare (reciclare). Exemplu: hârtie reciclată, autoturisme electrice, panouri solare, alimente bio în spitale, şcoli, etc.
• Toate investiţiile publice de asemenea, să aibă ca obiectiv principal, agresarea mediului înconjurător cât mai puţin posibil. Iar pe termen lung: să păstreze biodiversitatea, să refacă echilibrul ecologic, să creeze premizele unei dezvoltări economice durabile.
• Funcţionarii publici să fie informaţi, instruiţi şi educaţi astfel încât să devină modele pentru întreaga populaţie în special pentru tânăra generaţie. Ex: De la fumatul în instituţiile publice, la tipărirea faţă verso pe hârtie reciclată, la reducerea la maxim a risipei utilităţiilor la locul de muncă, ţinând cont că pe langă răspunderea faţă de natură, funcţionarii publici au răspundere şi faţă de banii noştri, ai cetăţeniilor ţării .
• Societatea civilă prin instituţiile ei: O.N.G-uri, Biserica, Patronate, Sindicate, Mass-Media, trebuie să devină militantă pentru protecţia mediului înconjurător - a protecţiei VIEŢII.
• În ansamblul ei Societatea civilă, trebuie să exercite o presiune constantă asupra Statului de a deveni şi a ramâne un MODEL de CONSUMATOR RESPONSABIL FAŢĂ DE MEDIU .

Pe românii care se consideră responsabili faţă de lumea în care trăim, faţă de moştenirea pe care o vom lăsa generaţiilor viitoare, îi aşteptăm să fie alături de noi în încercarea de a schimba în BINE, mentalitatea noastră, comportamentul nostru, al celor din jurul nostru, al ţării şi în final al PLANETEI.

1 OCTOMBRIE 2009 SĂ FIE ÎNCEPUTUL ÎNTOARCERII CĂTRE NATURĂ !

AM STRICAT MULT ŞI SUNTEM DATORI SĂ REPARĂM!

EFORTUL NE VA FI RĂSPLATIT PENTRU CĂ TOT CE E BUN PENTRU NATURĂ E BUN ŞI PENTRU NOI !

Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este următoarea:
- hârtie şi carton: 11 %;
- sticlă: 5 %;
- metale: 5 %;
- plastic: 10 %;
- textile: 5 %;
- deşeuri organice biodegradabile: 51 %;
- alte deşeuri: 13 %.

Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv şi eliminate prin depozitare; se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în vederea recuperării.

GENERAREA DEŞEURILOR

CE PUTEM FACE NOI?

Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în DEPOZITAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR. Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii:

-     Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de
cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate;
-     Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de
iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de curăţenie etc.), ce pot fi
reciclate;
-     Sticle şi cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la centrele care se
ocupă cu achiziţionarea acestora;
-     Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a) şi doze metalice, ce pot fi
valorificate la punctele “REMAT”;
-     Deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

Principalul avantaj al reciclării:
- prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie), precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.

Exemple:

Hârtia - materie refolosibilă

Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hârtie albă.
De asemenea, prin reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe.

Sticla - materie refolosibilă.

Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant) ş.a.
Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apa şi electricitatea.

CE ESTE RECICLAREA?

Reciclarea presupune separarea şi colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtia sau oţelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla şi oţelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de nenumărate ori. Reciclarea aluminiului şi oţelului utilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei şi cartoanelor, a sticlei, precum şi a anumitor mase plastice constituie peste tot în ţările occidentale o industrie înfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunităţilor să reducă costurile de depozitare a deşeurilor. Consumul de energie este şi el influenţat pozitiv de reciclare.

CE SE POATE RECICLA?

- recipiente din sticlă transparentă;
- recipiente din sticlă colorată;
- hârtie;
- ziare/tipărituri;
- cutii din aluminiu pentru băuturi;
- plasticul.

STICLA
Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii.

În mod normal sticla clară (incoloră) recuperată serveşte la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetăţenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate.

HÂRTIA DE ZIAR

Hârtia de ziar recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

ALUMINIUL

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate.
Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomandă ca înainte de depozitarea recipientelor în vasul de colectare adecvat, să se verifice că materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet.

Recipientele trebuie clătite înaintea stocării pentru a nu conduce la înmulţirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puţin spaţiu.

Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curată, tăvile curate de prăjituri, componentele detaşabile din echipamentul sau mobilierul de bucătărie.

PLASTICUL

Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate în industria ambalajelor. Codul poate fi regăsit pe spatele celei mai mari părţi dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate în domeniul ambalajelor, se reciclează în mod uzual: ambalajele de apă minerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau clătite, cu dopul şi inelul îndepărtate. Etichetele de hârtie nu trebuie îndepărtate.

Ambalajele de culori diferite se separă. Cele clare vor conduce la obţinerea unor granule cărora li se poate da orice întrebuinţare. Cele colorate se amestecă şi se colorează în procesul
de topire cu diferite culori, în funcţie de destinaţia care urmează să li se dea.

AMBALAJELE PET - O PROBLEMĂ PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Ce este PET-ul?

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini (o formă de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinaţie a doi monomeri: etilen glicol modificat şi acid tereftalic purificat.

Acesta a devenit un material foarte răspândit în industria alimentară (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) şi nu numai, fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri, reciclabil.

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se
reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de dormit,
industria auto ş.a.; folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).

Un alt aspect pozitiv al reciclării PET-urilor constă în reducerea cantităţilor de deşeuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut înfiorător în ultimii ani, ajungând până la 30% din volumul total.

În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate în noi bunuri. Din deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca atare (la un preţ de 550-600 dolari tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.

De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o jachetă de iarnă, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obţine folii pentru izolarea acoperişurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi altele.

Metoda clasică folosită în România, arderea şi îngroparea cantităţilor mari de deşeuri urbane (umede, din plastic) în aer liber, produce emisii de dioxină, una dintre cele mai toxice substanţe cunoscute până în prezent, care mai este şi bioacumulativă.

ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şisângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului.

Astăzi există tehnologii care, respectând normele de protecţia mediului, sunt capabile să retopească şi să reprelucreze deşeurile din plastic. Acest lucru nu se face încă în România, dar există firme româneşti care adună ambalajale din plastic, le mărunţesc şi le exportă fabricilor din
străinătate care dispun de instalaţiile necesare reciclării lor. Întrucât suntem printre ultimele ţări europene care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea urgentă şi necondiţionată a unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor!

•    Puneţi sticlele folosite în cutia de sticle şi sortaţi hârtia, cartonul, plasticul şi conservele de restul deşeurilor. Reciclarea unei conserve de aluminiu economiseşte 90% din energia necesară producerii unei conserve noi - 9 kg de emisii de CO2 pentru fiecare kilogram de aluminiu! Prin reciclarea unui kilogram de plastic, se economiseşte 1,5 kg de CO2; pentru un kilogram de sticlă se evită emiterea a 300 gr de CO2, iar reciclarea unui kilogram de hârtie, în loc de eliminarea la o groapă de gunoi, scuteşte 900 gr de emisii de CO2 şi de metan.

•    Reduceţi deşeurile. Multe din produsele pe care le cumpărăm generează, într-un fel sau altul, gaze cu efect de seră, pe durata producţiei sau a distribuţie lor de exemplu. Dacă folosiţi o cutie de alimente refolosibilă, în locul uneia de unică folosinţă, economisiţi energia necesară producerii unor noi cutii de alimente.

•    Refolosiţi pungile pentru cumpărături. Când mergeţi la cumpărături, utilizaţi pungile refolosibile în loc de a lua o nouă pungă la fiecare magazin. Astfel, puteţi economisi energie şi puteţi reduce cantitatea de deşeuri. Deşeurile nu numai că elimină CO2 şi metan în atmosferă, ci şi poluează aerul, pânza freatică şi solul.
O sticlă de 1,5 l are nevoie de mai puţină energie şi produce mai puţine deşeuri decât trei sticle de 0,5 l.

•    Alegeţi produsele fără ambalaje inutile şi cumpăraţi rezerve acolo unde se poate, veţi reduce producţia de deşeuri şi consumul de energie!

•    Cumpăraţi inteligent: o sticlă de 1,5 l are nevoie de mai puţină energie şi produce mai puţine deşeuri decât trei sticle de 0,5 l.

•    Reciclaţi deşeurile organice.Gropile de gunoi sunt responsabile pentru 3% de emisii de gaze cu efect de seră în UE, datorită metanului eliberat prin descompunerea deşeurilor biodegradabile. Puteţi evita această problemă prin reciclarea sau compostarea deşeurilor organice, dacă aveţi o grădină! Aveţi grijă să realizaţi corect compostarea, deoarece deşeurile organice se descompun în prezenţa unei cantităţi suficiente de oxigen, altfel compostarea va cauza emisii de metan şi un miros insuportabil.

La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74 °C şi cu aproape 1°C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. De fapt, secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani.

Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8°C - 4°C – iar în cel mai rău caz cu 6,4°C – dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5°C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă.

Trebuie sa actionam acum.

Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.

Istoric

Ctitorirea

Prima ctitorire are loc în anul 1560, când voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, începe construcţia mănăstirii, care va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul. În 1585, acesta închină aşezământul mănăstirii Xiropotamu, de la Muntele Athos. Biserica suferă mari distrugeri în 1595, iar în 1614 este grav afectată de un incendiu. Ajunge în forma sa actuală la a doua rectitorire, din anul 1647, când biserica este rezidită din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Atunci i se adaugă Casa Domnească şi este întărită cu ziduri mari de apărare. Turnul-clopotniţă este construit între 1802-1806, de egumenul Dionisie din Ianina, după ce clopotniţa mănăstirii fusese grav avariată de cutremurul din 1802.

Numele mănăstirii

Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. Există şi legende în jurul acestei denumiri. Se spune că numele de Plumbuita vine de la faptul că Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperişul de plumb al mănăstirii pentru a le fabrica. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaş, care a avut loc sub zidurile mănăstirii, a fost atât de aprigă, încât mulţimea de ghiulele căzute pe acoperişul bisericii, topindu-se, a dat acoperişului un luciu de plumb.

Detalii arhitecturale

Biserica mănăstirii, rezidită de Matei Basarab în 1647, are plan triconc, cu turla pe naos, şi prezintă atât caractere arhitecturale tipic munteneşti, cât şi ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidenţiază influenţa arhitecturii moldoveneşti. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfăţişează pe voievodul-ctitor Matei Basarab. Casa Domnească are arcade pe masive de zidărie la parter şi arcade mai numeroase, sprijinite pe coloane cilindrice, la etaj, fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectură civilă anterioară secolului al XIX-lea care se păstrează în Bucureşti. Turnul-clopotniţă este încorporat în zidul de incintă, în jumătatea laturii sudice a acestuia. Nivelul inferior este străpuns de tunelul intrării, deasupra acestuia înălţându-se camera clopotelor.

Lăcaş de cultură

Mănăstirea devine un monument de referinţă pentru istoria culturală a Bucureştiului, începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. În 1573, se înfiinţează aici prima tiparniţă din Bucureşti, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea şi a soţiei sale, Ecaterina Salvarezzo. Aceasta este a treia tiparniţă înfiinţată în Ţara Românească, după cea a ieromonahului Macarie, înfiinţată în 1508 la Mănăstirea Dealu de Radu cel Mare (1495-1508); şi după cea întemeiată în 1544 sub Radu Paisie (1535-1545) la Târgovişte, condusă de logofătul Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi.

Tiparul, executat sub îndrumarea monahului Lavrentie şi a ucenicului Iovan, prezintă particularităţi specifice, unice în istoria tiparului românesc, care nu pot fi confundate cu alte caractere poligrafice din Transilvania sau Ţara Românească. În 1582, apar aici primele cărţi tipărite în Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire (din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Naţională din Sofia).

Poziţie strategică

Situată într-o poziţie strategică, la ieşirea din Bucureşti, pe un mic deal de pe malul râului Colentina, mănăstirea joacă un rol important în apărarea oraşului. În 1632, lângă mănăstire se dă o bătălie cu miză importantă, între oastea Ţării Româneşti, condusă de Matei Basarab, şi oastea turcă, în frunte cu Radu Iliaşi. Acesta din urmă fusese trimis de sultan pentru a îl înlătura din scaun pe Matei Basarab, urmând să instaleze în locul său un domnitor numit de Poarta Otomană. Bătălia este câştigată de Matei Basarab, care rămâne astfel pe tronul Ţării Româneşti.

În timpul Revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirescu, ajungând cu oastea sa la Bucureşti, îşi stabileşte tabăra la Plumbuita şi pune santinele lângă mănăstire, pentru a opri ieşirea din oraş a celor care încercau să fugă din calea oştilor sale.

În timpul Revoluţiei de la 1848, fără acordul autorităţilor bisericeşti, mănăstirea este transformată în închisoare politică. În luna octombrie 1848, autorităţile vremii arestează şi încarcerează în beciurile de la Plumbuita o parte din capii Revoluţiei.

Perioada de decădere

Începând cu secolul al XIX-lea, mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Mănăstirea este părăsită, fiind transformată în biserică de mir. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942.
Acţiuni de restaurare în secolul XX

În 1940, mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare, dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului, iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. În anii 1954-1955, biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. Este târnosită pe 24 iunie 1958, stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu.

Mănăstirea în prezent

Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde:

biserica mănăstirii, de plan triconc, cu turla pe naos, turnul clopotniţă, chiliile

Casa Domnească

În Casa Domnească este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă, 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu), precum şi picturi murale originale. Biblioteca mănăstirii, cunoscut muzeu de carte veche, cuprinde titluri valoroase, unele vechi de 500 de ani.

În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava.

În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură, Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Până recent, mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură, de tâmplărie mecanică şi manuală, de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal, inclusiv o secţie de turnat clopote. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti).

În prezent, mănăstirea este supusă unei renovări ample. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. Este în construcţie un nou drum de acces spre mănăstire, dinspre râul Colentina.

Obştea actuală (2007) a mănăstirii este compusă din zece călugări, stareţul mănăstirii fiind Părintele Arhimandrit Visarion Marinescu.

Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite.

[/kml_flashembed]

Unii porumbei arata bine, altii jalnic – pe alocuri parca vezi imagini ale unui hobby care se stinge. Crescatori care te roaga sa cumperi pasari… destul de trist. Poti lua voiajori la 5 RON. Norocul se imparte pe loc: din aceeasi cusca, cativa porumbei au plecat cu un pasionat incepator, si alti cativa, in sacosa unei femei, pentru ciulama.

Se pot cumpara boabe de tot felul, accesorii pentru crescatorie si chiar carti. Mititei si bere!
Urmeaza raionul cu iepuri, catei si pisici, la fel de bogat.

Dolceta este acronimul pentru (Development of Online Consumer Education Tools for Adults) Dezvoltarea de Instrumente Online de Educare a Consumatorilor Adulţi.

Proiectul este susţinut de către Comisia Europeană şi este implementat în toate cele 27 de state membre ale UE.

Dolceta este un instrument interactiv de informare, îndrumare şi instruire a consumatorilor.

Website-ul oferă consumatorilor abilităţile necesare pentru a compara produsele şi serviciile de pe piaţă, pentru a decide în privinţa achiziţiilor pe care le fac şi pentru a-şi apăra drepturile legitime de care beneficiază în calitate de consumatori. Informaţiile legale şi practice sunt adaptate pentru caracteristicile naţionale ale fiecărei ţări.

Website-ul Dolceta

Website-ul nu are drept scop oferirea de informaţii exhaustive cu privire la toate domeniile legate de drepturile consumatorilor. Se centrează asupra întrebărilor frecvente şi asupra situaţilor problematice pentru consumatori în viaţa de zi cu zi. Răspunsurile la aceste întrebări sunt legale şi practice.

Explicaţiile cele mai teoretice sunt însoţite de exerciţii şi exemple, ce permit o mai bună înţelegere a informaţiilor oferite.

De asemenea, website-ul indică link-uri către alte website-uri, acestea fiind relevante pentru cine doreşte să îşi aprofundeze cunoştiinţele cu privire la o temă specifică sau pentru cine se confruntă cu o situaţie specifică.

Website-ul poate fi utilizat ca şi un instrument pedagocic pentru traineri şi profesori, veţi găsi mai multe informaţii accesând iconiţa „Ghidul Trainerului”.

Alcătuirea

Website-ul include două module:

- Modulul 1 Drepturile Consumatorilor conţine 8 teme: Contracte de vânzare, Afişarea preţurilor, Vânzări la distanţă, Publicitate, Securitatea produselor şi serviciilor, Rezolvarea litigiilor, Piaţa unică, Probleme particulare.

- Modulul 2 Servicii Financiare dezvoltă particularităţile serviciilor financiare pentru consumatori. Conţine 6 teme: Creditul de consum, Credite ipotecare, Administrarea contului bancar, Mijloace de plată, Economii & Investiţii .

Informaţiile din cadrul fiecărui modul sunt împarţite în trei niveluri, în funcţie de dificultate:

Nivelul 1: pentru informaţii de bază

Nivelul 2: pentru informaţii mai detaliate

Nivelul 3: pentru informaţii specializate

Posibilităţi

Website-ul permite accesul la un capitol în funcţie de temă, nivel sau motor de căutare (Modulul 1).

În timpul navigării puteţi merge înapoi prin intermediul meniului de navigare din partea stângă sau din partea superioară a paginii, acesta indiucând tema la care vă aflaţi.

Vocabularul vă oferă definiţii pentru principalele concepte utilizate în module.